Mănăstirea Văratec, un lăcaş plin de istorie

atând încă din anii 1781-1785, Mănăstirea Văratec a luat fiinţă prin sârguinţa maicii stareţe Olimpiada, fiica unui preot din Iaşi. Fiind la început o aşezare monahală modestă, în anul 1790 apare sub numele de schit, iar după 13 ani se uneşte cu Mănăstirea Agapia, însă pentru scurt timp. Mănăstirea Văratec este declarată independentă printr-un hrisov ce datează din anul 1839 al lui Mihai Sturza.

Icoane unicat

Biserica îmbină elemente ale stilului moldovenesc, dar şi neoclasice de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Dacă în forma sa iniţială biserica avea patru turle, după incendiul din 1900 au rămas doar două, celelalte fiind mistuite de flăcări. În interiorul bisericii regăsim numeroase icoane împărăteşti, printre care remarcăm: Mântuitorul Iisus Hristos – „Sfânta Mahramă“, pictată de Nicolae Grigorescu, „Maica Domnului Împărătească“, străjuită de cinci candele de argint, şi „Sfânta Ana“ – făcătoare de minuni, în tradiţia mănăstirii. În pronaosul bisericii se află îngropat Duhovnicul Iosif „adormit în anul 1828 decembrie 28, cel dintâi ctititor şi povăţuitor al sfintei mănăstiri Văratec“. De asemenea, aici găsim un sicriu din lemn sculptat în care se află moaşte ale sfinţilor ce ocrotesc lăcaşul. Complexul monahal mai cuprinde bisericile „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ şi „Schimbarea la Faţă“. Aceste biserici au fost construite în anii 1844, respectiv 1847.

Colecţia de obiecte bisericeşti

În anul 1960 ia fiinţă muzeul mănăstirii, compus din două săli. În interiorul lor se regăsesc numeroase obiecte de artă, broderii, icoane de argint suflate cu aur sau icoane pictate pe lemn. Un loc important îl ocupă crucea sculptată în lemn de chiparos, ferecată pe margine în argint. Aceasta provine de la schitul Topolniţa. De asemenea, regăsim două Evanghelii, una mai valoroasă decât cealaltă: prima este tipărită la Mănăstirea Neamţ, în anul 1821. Ea este ferecată în aur şi argint, iar cea de a doua este tipărită la Veneţia, în 1811, fiind ferecată în filigran de argint şi email. Regăsim expuse covoare tradiţionale, icoane pictate pe lemn, manuscrise ori veşminte bisericeşti lucrate de către maicile mănăstirii.

Mănăstirea, astăzi

În prezent, Mănăstirea Văratec are un sobor de 5 preoţi şi 450 de maici şi surori, având ca stareţă pe maica Stavrofora Iosefina Giosanu. Tot complexul monahal a beneficiat de lucrări de întreţinere, consolidare şi restaurare, dar şi de modernizare, toate acestea fiind posibile cu ajutorul Sfintei Mitropolii a Moldovei şi Bucovinei, dar şi a diferiţilor sponsori.