Nu consumati mezeluri! Sunt adevarate otravuri pentru corpul dvs

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]Aditivii din mezeluri stau si 10 ani in
organism
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne raman in organism
chiar si zece ani, pentru ca tubul digestiv nu le poate digera. Consumul
anual de mezeluri in Romania este de aproximativ zece kilograme pe cap
de locuitor, ceea ce inseamna ca, in fiecare zi, un roman mananca cam
28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media tarilor europene
mergea catre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totusi, diferenta
este data de calitatea semipreparatelor romanesti din carne, care este
printre cele mai slabe din Europa, asta si pentru ca romanii nu se arata
preocupati de ce pun in farfurie.
Slanina multa si injectii cu apa
In unitatile de productie mari si in abatoarele tehnologizate,
sacrificarile de animale sunt rare. Dupa transare, 80% din carne se
foloseste pentru specialitati, iar restul intra in productia
salamurilor, a carnatilor, parizerului si a crenvurstilor.
Cantitatile sunt ajustate cu multa slanina tare, dar si cu soia sau
alte grasimi hidrogenate. Malaxarea se face intr-un recipient mare de
metal, in care se pun la tocat carnea, apoi slanina si soriciul. Din
saci de rafie se adauga faina de soia, si, potrivit fiecarui retetar, se
adauga aditivi sintetici si coloranti. Omogenizarea se face in cateva
minute, iar pasta prinde gust si aspect de carne. Ambalarea se face in
membrane de plastic, care, uneori, ajung sa coste mai mult decat
compozitia produsului.
De cealalta parte, produsele „premium”, ca pastrama, muschiul sau
cotletul, sunt injectate cu saramura si fosfati, compusii care retin cea
mai multa apa. Injectarea se face cu o masina speciala cu ac, iar
vidarea mascheaza ca produsul e umplut cu apa. Saramura, care trage
foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare
hipertensiunea arteriala si diabetul.
E-urile sunt importate si, in cele mai multe cazuri, condimentele
precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obtiunite prin deshidratare.
Mezeluri pline de chimicale
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetari
Alimentare din Bucuresti, spune ca absolut toate produsele din magazine,
mai putin cele „eco”, sunt pline de chimicale. Cel mai mult, insa,
atrage atentia asupra intoxicarii cu reclame: „Mezelurile si
sanatatea n-au nimic in comun. Copiii n-ar trebui sa consume niciun
gram. De aceea, publicitatea este agresiva pe segmentul celor mici”.
Chiar daca au fost siliti de legi sa treaca pe etichete toate
componentele retetei, producatorii din Romania se feresc sa dezvaluie
cantitatile adevarate de carne dintr-un produs. Dintr-o lista de
aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt
fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si
multa apa.
Medicii spun ca efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta.
In schimb, pe timp indelungat, efectele sunt dezastruoase. „Romanii
s-au obisnuit sa cumpere apa la la pret de carne. In ultima vreme, au
aparut tot soiul de aditivi care n-au fost testati toxicologic, dar pe
care producatorii au inceput sa-i foloseasca intens. Dintre cei mai
periculosi sunt fosfatii, care, in exces, impiedica fixarea calciului in
oase. Imaginati-va ce inseamna asta pentru copii”, spune Gheorghe
Mencinicopschi.
Mancati mezeluri…deveniti obezi sau faceti boala Alzhaimer

Specialistul in sanatate alimentara atrage atentia ca potentiatorii
de aroma, care se regasesc chiar si in specialitatile mai scumpe din
carne, provoaca un apetit ridicat si dau de pendenta: „Glutamatul
monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mananci
incontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mancand si mancand, duce la
obezitate”.
Din lista lunga de compusi chimici alimentari, colorantii sunt bombe
pentru organism. „Rosul carmin se extrage dintr-o insecta. In
procesul chimic de extractie, se foloseste aluminiul. Consumul distruge
celulele nervoase si riscul cel mai mare il reprezinta Alzhaimerul”,
explica Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, in mare parte, de
faina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din
compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam. „Soia in stare
pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel mai sanatos ingredient
dintr-un salam. Amidonul, in schimb, chiar n-are ce cauta intr-un produs
din carne. Pentru ca nu vor sa fie scrupulosi, producatorii promit sa-l
treaca pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi.
Bolile grave ca urmare al consumului de mezeluri

Fosfatii din mezeluri impiedica fixarea calciului in oase. Afecteaza
cresterea copiilor, iar in 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoza.
Barbatii vor scadea la batranete mai repede in inaltime si, in multe
cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai contin gume de omogenizare,
care, pe langa faptul ca retin apa, au rolul de a omogeniza.
„Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decat in zece ani. Efectul
imediat este aparitia gastritelor si a ulcerelor, dar si a celei mai
urate forme de cancer – cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.
Iata cateva preparate si continutul lor:
1) Carnati Cabanos
Contine: carne de porc inferoara – cu slanina si
sorici – 44%, carne de vita – 16%, faina de soia – 40%. Se adauga
usturoi, condiment universal, coriandru si agent de afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu,
caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potentiator de gust, glutamat
monosodic (aditiv care provoaca apetit mare si dependenta), zaharuri –
dextroza, lactoza, colorant natural: carmin, conservant – nitrit de
sodiu si nitrat de potasiu.
Pentru omogenizare se mai folosesc grasimile vegetale. Se ambaleaza
in intestine subtiri de oaie. Se lasa la fiert 20 de minute, la 75 de
grade C. Zvantarea se face intr-o camera frigorifica, timp de 2-3 ore.
2) Carnati de porc
Contine: carne de porc 60%, cu slanina si sorici,
proteina vegetala din soia nemodificata genetic, apa 20%, sare,
condimente si arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si
potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de
sodiu, potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza,
dextroza), colorant natural – carmin, conservanti: nitrit de sodiu si
nitrat de potasiu.
Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza botulismul,
mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea
rosie a carnurilor procesate si da o aroma specifica.
3) Cotlet de porc
Contine: cotlet de porc, un strat de slanina de
0,5–1 centimetri. Carnea, taiata suvite, se injecteaza cu saramura 20%-
40%. Injectarea se face manual sau cu o masina speciala cu ac. Se pune
apoi intr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper si
coriandru, unde se lasa timp de mai multe ore. In sos se mai adauga
antioxidanti, potentiatori de gust. Se lasa sase zile la rece, apoi se
afuma industrial.
14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei
forme de boala pulmonara obstructiva cronica, care este foarte grava.
Afectiunea reprezinta una dintre primele cinci cauze de deces in Vest.
Se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o
concentratie normala de oxigen in sange.
4) Lebarwurst
Contine: carnea capului de porc in proportie de 62%,
slanina tare 7%, organe – inima, rinichi, splina 15%, ficat 16%. Se
adauga supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapa fiarta,
zahar si sare. In malaxor se adauga aditivii – colorantul alimentar –
carmin, antioxidanti, amidon de cartofi. Compozitia se ambaleaza in
membrane sintetice si se fierbe la 75 de grade C.
Un lebarwurst „traditional” trebuie sa contina mai putin de sase
grame de sare la 100 de grame de produs si, in principiu, sa aiba cel
mult trei aditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sa nu
depaseasca zece zile. Un produs mai putin conservat isi schimba culoarea
la deschiderea ambalajului.
5) Parizer de porc
Contine: 80% slanina si sorici de porc, 10% carne de pasare dezosata
mecanic (in care intra oase macinate), faina de soia, proteina vegetala,
amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei,
potentiatori de gust, coloranti (carmin). Dupa amestecare, compozitia se
fierbe timp de 20 de minute in apa, la 75 de grade C. Din cauza
amidonului si a fibrelor din soia, confera starea de satietate.
In schimb, este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta
rezultata din dezosarea carcaselor de pasare, care este prelucrata cu
utilaje speciale. Aceasta pasta poate contine si resturi de piele, chiar
si oase.
6) Salam de vara
Contine: 60% slanina si sorici, 17% carne de
calitate inferioara – adica ceea ce se poate prelucra din picioare, gat –
mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente –
aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%,
antioxidanti, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriti,
nitrati, pasta de usturoi, zahar. Toate acestea se amesteca in
malaxoare, apoi se ambaleaza in membrane artificiale (de plastic), se
zvanta si se afuma industrial intr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa
stea cel putin patru-cinci zile. In alte cazuri, se adauga agent de
afumare.
7) Pastrama
Contine: carne dezosata de la pulpa, spata si
muschiul de pe spate. Se taie in suvite, se sareaza, dupa care se trece
printr-un sos condimentat cu praf de ceapa si de usturoi, antioxidanti,
coloranti, agenti de afumare si potentiatori de gust. Carnea sta in sos
timp de trei pana la cinci zile, apoi se scoate si se leaga cu sfoara.
Se injecteaza cu o solutie de saramura de 20-40%, apoi se ambaleaza in
pungi de plastic, in vid. Afumarea se face cu fum lichid, care contine
cele mai cancerigene hidrocarburi – cele policiclice aromate.
8 ) Sunca de porc
Proportiile de carne difera in functie de reteta. Sunca taraneasca
contine: 70% carne procesata mecanic (are in compozitie slanina, urme de
oase, sorici) – proteine din soia, toata gama de antioxidanti, colorant
– carmin. Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura, apoi trece in
malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o ora dupa injectarea
cu saramura, a doua la 24 de ore dupa depozitarea la frig si inca o data
la 48 de ore dupa maturare. Apoi, compozitia se pune in forme metalice
care se tin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupa racire,
formele se ambaleaza in pungi de plastic, in vid.