Traditia de Ignat: taierea porcului

In data de 20 decembrie se sarbatoreste ziua Sf. Ignatie Teoforul sau, mai simplu pentru romani, ignatul. Aceasta data era o semnificatie deosebita in cadrul pregatirii pentru sarbatorile de iarna: este ziua in care se taie porcul. O traditie mostenita din stramosi, una din putinele pastrate cu sfintenie mai ales in mediul rural, taierea porcului are, pe langa beneficiile culinare, si semnificatii aparte. De ce porcul, si de ce in ziua de Ignat?
Taierea porcului inainte de Craciun

Se spune ca ziua de Ignat este aceeasi cu ziua zeitatii solare celebrate in antichitate, care moare pentru a renaste peste cateva zile, drept pentru care se fac sacrificii animaliere. Este o traditie care n-a fost intalnit in Asia decat in India si in Europa doar la romani si aromani. Este considerata vechea sarbatoare a zeului hindus Shiva, zeul soarelui.

Ziua in care se taie porcul este un moment de sarbatoare in familie. Se spune ca in aceasta zi, daca cei saraci nu au un porc, trebui sa taie alt animal. Ziua incepe de dimineata, cand gospodarii vor scoate animalul de sacrificiu in curte si vor pregati locul special pe care il vor afuma dupa taiere. Cei care sacrifica si asista la taierea porcului nu trebuie sa fie persoane miloase, fiindca se spune ca porcul moare greu si carnea nu va fi buna. De asemena, batranii spun ca, in noaptea de dinainte de Ignat, animalele viseaza ca vor fi sacrificate.

Dupa ce porcul a fost parlit intreg, se va incepe transarea si impartirea organelor si a carnii. Gospodina va separa slanina, carnea, organele, picioarele si capul pentru a le prepara. Slanina se sareaza, carnea se separa in functie de preparatul culinar pentru care este destinata: sarmale, fripturi, pomana porcului. Dupa taiere se bea tuica fiarta si vin, iar mai apoi, dupa ce treaba in gospodarie este gata, se serveste pomana porcului.

In ziua de Ignat nu se lucreaza. Exista o serie de superstirii pe care cei din mediul rural le tin si astazi. Daca cineva lucreaza altceva in ziua de Ignat, va cadea bolnav si va avea convulsii, la fel ca porcul cand este taiat. In ajun se fierbe grau din care mananca toti cei din casa, iar ce ramane se da pasarilor a doua zi in zori. Dupa ce porcul este transat, se cauta sa se vada daca in inima nu are sange "inghetat" - inseamna ca proprietarul va avea noroc la bani. Untura de porc negru este folosita la vraji. De boboteaza, femeile duc o parte din untura la preot pentru sfintire, iar apoi o pastreaza pentru a unge pe cei care sufera de junghiuri si dureri de picioare. De asemenea, cei care erau banuiti ca vor ajunge strigoi erau unsi cu untura de porc negru. In ajun de Ignat, vrajitoarele umbla sa "ia belsugul "caselor, iar gospodinele imprastie mei si grau in fata casei si a acareturilor.

O alta superstitie de Ignat este crucea pe care o fac bunicii pe fruntea nepotilor cu sange de porc, pentru a fi feriti de boli. Dupa ziua de Ignat si pana la Craciun femeilor le este interzis sa toarca. In schimb, acestea trebuie sa se pregateasca cu toate cele trebuincioase pentru masa de Craciun: sarmale (care, de fapt, nu se servesc chiar in ziua in care au fost facute), carnati, toba, lebar si alte bunatati din carne de porc, dar si prajituri la care se foloseste untura de porc. Mitul conform caruia untura nu este sanatoasa ar trebui contrazis: untura este de fapt un detoxifiant pentru organism, atata timp cat este proaspata si nu prajita.

In alte tari, taierea porcului nu este o traditie si nu este tinuta la acelasi rang inalt in preparatele culinare de Craciun. In Anglia, Franta si Germania sunt onorate gasca si curcanul, in Italia orezul cu pui, in Spania un preparat asemanator cu nuga (turron). Doar in tarile scandinave, pe langa carnea de ren si de miel, este adusa la masa si costita afumata de porc. In Rusia, borsul e la mare cinste. Insa, nicaieri in emisfera nordica nu se acorda atata importanta porcului, ca aminal de sacrificiu, si pare sa nu existe traditii atata de vechi cu privire la masa de Craciun ca in Romania.