Cancerul mamar se previne din adolescenta

Cancerul mamar se previne din
adolescenta






Adaptare dupa Karen Collins, M.S., R.D.,C.D.N.

American Institute for Cancer Research





<blockquote>

Cancerul mamar continua sa fie a doua cauza de deces prin cancer în
tarile
civilizate. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, unde se stie ca
un
stil de viata sanatos poate preveni 70-80% din îmbolnaviri, cancerul
de
sân a fost socotit întotdeauna o exceptie. Exista foarte multi
factori de
risc ce duc la aparitia lui care nu pot fi influentati de deciziile
noastre: vârsta peste 50 de ani, existenta unor rude de sânge
(mama, sora
etc.) care au suferit de aceasta boala, preexistenta unor boli ale
sânului, iradierea excesiva a glandei mamare, pubertatea precoce
(primul
ciclu înainte de 12 ani), debutul întârziat al menopauzei
(dupa 55 ani),
vârsta de peste 30 de ani la nasterea primului copil sau absenta
copiilor,
absenta alaptarii, folosirea pilulelor anticonceptionale în ultimii
10
ani, terapia de substitutie cu estrogen administrata mai mult de
cinci ani
în ultimii 10 ani etc. La prima vedere nu prea ramâne loc de
interventie
prin corectarea stilului de viata.
Oare asa sa fie?
Desi cancerul mamar este diagnosticat de regula mai tarziu in cursul
vietii, studiile arata ca el apare si se dezvolta pe parcursul unei
vieti
intregi. Recent s-a constatat ca obiceiurile practicate in
adolescenta pot
influenta semnificativ riscul de cancer mamar mai tarziu in viata.
Indiferent de localizare, cancerul este declansat de unele alterari
(mutatii) ale ADN-ului din genele anumitor celule. In timpul
pubertatii,
nivelurile crescute de hormon estrogen duc la diviziuni rapide ale
celulelor glandelor mamare. Aceasta le face mai vulnerabile la
alterari
ale ADN-ului si nu le da ragazul sa repare aceste stricaciuni inainte
ca
ele sa devina permanente.
în plus, celulele glandelor mamare nu se maturizeaza complet decât
dupa ce
femeia duce la termen o sarcina. Potrivit specialistilor de la
Universitatea Cornell din SUA, celulele incomplet maturizate ale
glandelor
mamare fixeaza mult mai puternic carcinogenii (substante care
cauzeaza
cancer) si nu sunt la fel de eficiente in repararea ADN-ului ca
celulele
mamare mature.
Cu cât o femeie incepe sa aiba ciclul menstrual mai devreme in cursul
vietii, cu atat va avea mai multe cicluri menstruale, ceea ce
inseamna o
expunere totala la estrogen mai mare pe parcursul perioadei fertile a
vietii ei. Unii cercetatori au estimat chiar ca o intarziere de doi
ani in
debutul menstruatiei ar putea insemna o reducere cu 10% a riscului de
cancer mamar mai tarziu! Fetele care fac sport (atletism de ex.) au
primul
ciclu menstrual la o varsta mai mare decat fetele sedentare.
Exercitiile
fizice regulate ar putea sa scada riscul de cancer de sân si prin
intarirea sistemului imunitar. Un alt factor de care depinde varsta
debutului menstruatiei este consumul de carne si oua: cu cat ingestia
acestor alimente de origine animala este mai mare, cu atat varsta
menarhai
(primului ciclu) scade...
Pe de alta parte, desi debutul precoce al menstruatiei este un factor
de
risc recunoscut pentru cancerul mamar, incercarea de a-l preveni prin
cure
severe de slabire sau exercitii fizice excesive nu este inteleapta.
Aceste
metode pot duce la pierderi masive de substanta osoasa sau la
declansarea
unor tulburari ale comportamentului alimentar. Obiectivul trebuie sa
fie
si in acest caz un stil de viata sanatos, activ si echilibrat, care
sa
permita o dezvoltare normala.
Sunt prea putine studii care au examinat impactul fumatului in
adolescenta
ca factor de risc pentru cancerul mamar. Cu toate acestea,
carcinogenii
din fumul de tigara ajung in sângele fumatoarelor si circula prin tot
corpul lor, putând fi deosebit de daunatori in cursul adolescentei,
când
celulele glandelor mamare se divid intr-un ritm accelerat.
Întrucât adolescentele sunt mai vulnerabile la alterarile ADN-ului
care
pot declansa dezvoltarea cancerului mamar, ele ar trebui sa nu
neglijeze
efectele protectoare ale unei diete cu multe fructe, legume si
cereale
integrale. Aceste alimente furnizeaza cantitati generoase de vitamine
antioxidante care contribuie la protejarea ADN-ului fata de
substantele
toxice, continând, în plus, o varietate de substante nutritive
esentiale
pentru repararea ADN-ului. Compusii fitochimici prezenti în mod
natural
în
aceste alimente stimuleaza enzimele care inactiveaza substantele
cancerigene înainte ca ele sa apuce sa provoace daune substantiale.
Recomandarea Institutului american de cercetare a cancerului (IACC)
de a
consuma în fiecare zi cinci sau mai multe portii de legume si fructe
variate s-ar putea sã se dovedeasca chiar mai importanta pentru
adolescenti decât pentru adulti!
Consumul de alcool a fost identificat drept unul din factorii de risc
ai
cancerului mamar la orice vârsta, desi mecanismul exact prin care
alcoolul
creste riscul acestui tip de cancer nu a putut fi clarificat înca.
S-ar
putea ca alcoolul, prin efectul sau de crestere a nivelului de
estrogen,
sa faca celulele glandelor mamare mai susceptibile la mutatii, sau sa
contribuie la cresterea riscului în alt mod, nedefinit înca.
Deocamdata nu
se stie cât de mult creste riscul de cancer mamar ingestia de alcool
la
vârsta tânara, dar chiar si aceste întrebari fara un raspuns
definitiv
reprezinta înca un motiv pentru care este foarte bine sa-i
încurajam pe
adolescenti sa evite alcoolul.
Un raport epocal al IACC publicat în 1995 (Food, Nutrition and the
Prevention of Cancer: A Global Perspecitve) subliniaza faptul ca o
dieta
bazata pe alimente vegetale, evitarea alcoolului, activitatea fizica
regulata si mentinerea greutatii în limite normale pot reduce
incidenta
cancerului mamar cu 33-50%! Raportul atrage atentia ca aceste
schimbari în
stilul de viata vor avea beneficiu maxim daca sunt efectuate înainte
de
pubertate si daca sunt practicate pentru tot restul vietii. Desigur
ca
sunt necesare studii suplimentare în acest domeniu, dar un lucru este
deja
cert: formarea unor obiceiuri sanatoase de viata în zorii vietii
ramâne
calea cea mai sigura spre o sanatate de fier!
</blockquote>