Turismul primavara in Marginimea Sibiului

mbina traditiile populare de Martisor cu lumea fascinanta a cetatilor medievale ale „marginenilor“. Te vei bucura aici de o cura cu alimente suta la suta bio si vei simti cum e sa traiesti primavara in inima Romaniei.
Cetatea medievala Biertan
Cetatea medievala Bietan, o "perla a Transilvaniei"

Amestec savuros de culturi si traditii, conferit chiar de situarea ei in spatiu, o zona de "margine" intre Valahia si Ardeal, Marginimea Sibiului este un loc unic in Romania. Beneficiind de o clima blanda, cuibarite ca intr-un caus intre deal si munte, de jur imprejurul vechiului Hermannstadt, localitatile din Marginime, ce deseneaza exact vechea frontiera austro-ungara din sudul Transilvaniei, au devenit un punct forte al turismului rural romanesc.

Locuitorilor, un amestec intre pastorii stapanitori ai muntilor, vestitii mesteri sasi, apoi italieni, maghiari sau svabi in cautarea unui loc sub soare, chiar asa li se spune: ,, margineni" (fiindca locuiau in marginea tarii). Drumurile lor cu turmele au lasat urme in istorie: ba catre Dunare, apoi, mai departe, inspre Stambul, si la tarmul Adriaticii, in nord, dincolo de Tisa, pana in tinuturile panilor polonezi, ori spre Rasarit, pana la Caucaz.

Pe urmele lor, in vechile burguri, in oraselele risipite pe vai, la intretaierile drumurilor si albiilor de rauri, au presarat locurile cu cetati, cu castele splendide, cu biserici unicat...

Cisnadioara. Biserica-cetate Situata pe varful stancos al muntelui, pe un platou foarte ingust, ce a impus forma sa dreptunghiulara, bazilica din Cisnadioara, construita din piatra, are un plan compus dintr-o nava centrala flancata de doua turnuri neterminate si de un splendid portal cu o ambrazura bogat decorata.

In interiorul incintei sunt inca vizibili mai multi bolovani pastrati pe galeria de lupta inca din 1850, despre care exista legenda care spune ca fiecare mire trebuia sa duca in cetate, inainte de nunta, in luna Martisorului, cate un astfel de bolovan care sa fie folosit la apararea cetatii. De la aceasta biserica provine una dintre cele mai cunoscute piese de arta medievala din Europa, statueta din lemn „Madona cu pruncul“, aflata la Muzeul Brukenthal.

Rasinari. „Republica de la Sibiu“ Vechea resedinta episcopala ortodoxa a fost un veritabil „pamant al fagaduintei“, caci printr-un decret al imparatului Iosif al II-lea, in anul 1787, i s-a consfintit dreptul la autodeterminare si indepenenta fata de comitii Sibiului.

Portul popular cu care se afiseaza rasinarenii in zilele de sarbatoare i-a atras dintotdeauna, ca un magnet, pe turisti. Aici se pastreaza unul dintre cele mai frumoase obiceiuri de Martisor din tara, un scenariu ritual de innoire a timpului la echinoctiul de primavara: in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, parintii daruiesc copiilor un martisor-moneda din argint, in general un banut vechi.

El e legat de incheietura mainii cu snur rosu-alb, despre care se spune ca ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Mica moneda se poarta la mana vreme de 12 zile (cate luni sunt in an), pentru ca cei mici sa fie norocosi, sanatosi si curati ca argintul, tot timpul anului, apoi se agata in primul pom inflorit pe care copilul il vede.

Ocna Sibiului. Spectacol, mister si sanatate Atestata din 1263, asezarea e celebra datorita lacurilor sarate cu proprietati curative unice, formate pe locul uria-selor saline, sapate „in clopot“, la sute de metri adancime. Un astfel de tur al lacurilor, fiecare cu propria sa legenda si cu propriul sau cadru natural, constituie un spectacol uluitor. Ascunse in mijlocul padurilor seculare si inconjurate de zeci de pensiuni confortabile, numele lacurilor Ocnei spun propriile povesti: Lacul fara Fund, monument al naturii, Ocna Pustie, ale carei ape ajung la 160 de metri adancime, fiind cel mai adanc lac antroposalin din Romania, Brancoveanu, cu cele mai sarate ape, Avram Iancu, Ocnita, Lacul cu Namol, Lacurile Inului, Ocna Rustic...
Nucet, Orastie, Seica. Pensiuni cu gastronomie bio Aici, precum si in alte cateva localitati, exista un lant de microferme agroturistice care ofera cazare si pensiune si care sunt, poate, cele mai cautate centre gastronomice bio din tara.

Cei care vin aici au parte de liniste, de relaxare, de drumetii la obiectivele din jur, dar mai ales de un adevarat „festin gastronomic biologic“, preparat dupa retete stravechi. Specialitatile, sanatoase si in totalitate biologice, doar enumerate, fac sa iti lase gura apa: de la afumaturile legate in coaja de pin si prajiturile traditionale imbracate fierbinti in smantana proaspata, la branzeturile proaspete si cremele de branza frecate cu verdeata, cu hrean ori cu fructe, ori de la iaurt si smantana abia preparate, pana la parmezan, branza cu mucegai si la renumitul cascaval elevetian maturat, preparat din lapte integral, dupa o reteta unicat, cu ardei, nuca, chimen sau verdeata.

Miercurea Sibiului. Martisor cu vin si cas Miercurea este cunoscuta datorita deschiderii superbe catre inaltimile Fagarasului . Padurile intinse, vaile largi si culmile accesibile, spectaculoasele canioane Gatul Berbecului, Curmatura, Fantanele, precum si zonele etnografice din imprejurimi constituie puncte de atractie turistica pentru iubitorii muntelui si nu numai. O straveche traditie de Martisor, pastrata in Miercurea Sibiului, cere ca acesta sa fie purtat la piept de fete tinere si neveste pana catre sfarsitul lunii martie, cand snurul lui se pune pe tufe de trandafiri, iar martisorul se inmoaie in vin rubiniu si se tavaleste prin faina si prin cas pentru ca femeile sa aiba fata curata si alba ca painea si casul si rumena ca vinul.

Biertan. Cetatea care nu vrea sa moara. Ridicata pe vremea lui Matei Corvin , cetatea medievala Biertan ramane cea mai impunatoare constructie medievala din zona, ce imbina stilul gotic cu cel renascentist si este aparata de trei ziduri succesive de incinta, sase turnuri si trei bastioane. Complexul medieval se individualizezaza prin sirul franconic de dispunere a caselor, in jurul unei piete centrale, deasupra careia se inalta impunatoarea biserica-cetate.

Accesul in biserica se face prin intermediul unei scari acoperite, lunga de peste 100 m, la al carui capat terminal se gaseste un bolovan de piatra, un fel de „stalp al infamiei“ pe care erau asezati, in fiecare duminica, toti cei care comiteau faradelegi. De jur imprejur se ridica Turnul Mausoleu, Turnul Slaninilor, Turnul Tesatorilor, apoi Turnul de Poarta care se continua cu Turnul Catolicilor si cu inchisoarea rezervata sotilor care se certau. Scopul acesteia era unul simbolic, insa si educativ, pentru ca ii punea pe soti in postura de a sta timp de mai multe zile alaturi, dispunand doar de un singur rand de tacamuri si vesela, ei sfarsind invariabil prin a se impaca.