Orasul celor care nu cuvanta

Metropola este un mediu dur, in care, totusi, reusesc sa supravietuiasca surprinzator de multe animale. Adaptarea lor la jungla urbana are aspecte multiple: spectaculoase, amuzante, ingrijoratoare, adesea controversate, intotdeauna complexe.

...iar codrului ii ia locul o padure de blocuri, locuitorii vechiului peisaj sunt pusi in fata unei situatii-problema. Totusi, cu acea miraculoasa putere de adaptare pe care natura a pus-o in toate fapturile ei, numeroase animale izbutesc sa-si faca la oras o casa la fel de buna precum cea din salbaticie. Desigur, depinde mult de marimea orasului, de densitatea demografica, de marimea spatiilor verzi, de nivelul de poluare si de multi alti factori inca prea putin cunoscuti.

Pasarile si mamiferele sunt vedetele faunei urbane, dar aceasta include si un numar foarte mare de specii luate in seama mai rar sau aproape deloc, dar care au un rol important in acest habitat. Broastele si tritonii care traiesc in lacurile citadine reprezinta cu cinste tagma amfibienilor, iar soparlele de mici dimensiuni sunt cei mai raspanditi reprezentanti ai reptilelor urbane. Lacurile si raurile din orase gazduiesc "in cazurile fericite" si diverse specii de pesti, prezenta acestora fiind un semn important al sanatatii apelor. Iar lumea nevertebratelor, desi mult mai putin cunoscuta, este si ea bogat reprezentata. Viermi, melci, crustacee si mai ales insecte intregesc portretul "orasului viu".Cine sunt noii vecini si ce inseamna "pentru noi si pentru ei" mutarea lor la noi in cartier?



Si-au luat zborul la oras

Pasarile sunt nemaipomenite. Nu numai randunele, vrabii si porumbei, ci si pescarusi, ciocanitori, cotofene si gaite, soimi, cucuvele si huhurezi, rate si lebede, berze, papagali si colibri traiesc si se inmultesc prin feluritele orase ale lumii, demonstrand o uimitoare putere de adaptare. Specii care, in natura, isi fac cuib pe stanci cuibaresc, la oras, pe cladiri inalte. Altele schimba scorburile din padure cu podurile si clopotnitele urbane. Mormanele de gunoi sunt mana cereasca pentru pasarile consumatoare de resturi, care, in natura, aveau mult mai mult de alergat pentru a-si procura hrana.

Unele pasari se adapteaza asa de grozav, incat isi fac cuiburi in tot felul de locuri neasteptate si si le confectioneaza din materiale neobisnuite. La oras, e greu sa gasesti fire de par de cal, licheni si muschi ori lana de oi, motiv pentru care multe pasari s-au dat dupa vremuri si locuri. Au fost gasite cuiburi "avangardiste" care inglobeaza in constructie fire sintetice colorate, fasii de hartie igienica, sarme sau benzi de magnetofon.



Dar toate acestea nu inseamna ca viata la oras este usoara pentru pasari. O mare problema o reprezinta, de pilda, cladirile cu fatade de sticla. Orbite sau induse in eroare de ceea ce reflecta uriasele suprafete vitrate, zburatoarele se izbesc de geamuri -cu consecinte minore pentru ferestre, dar adesea fatale pentru pasari.

Un aspect aparte este prezenta zburatoarelor pe aeroporturi - niste orase in miniatura. Pasarile sunt nedorite aici. La viteza cu care zboara un avion, ciocnirea cu ele sau aspirarea lor in motoare poate produce avarii grave, cu urmari dezastruoase. Cele mai periculoase sunt pasarile mari care zboara in stoluri. In 1995, gastele canadiene au provocat, in America de Nord, pagube de 200 de milioane de dolari si moartea a 24 de persoane. De aceea, industria aeronautica are pe agenda de prioritati si aceasta problema, iar aeroporturile au personal si instalatii specializate in urmarirea si indepartarea pasarilor.



Mamifer de cartier

Campionii traiului in orase, la categoria mamifere, sunt rozatoarele. De la sobolanii negri si cenusii -de mii de ani animale urbane- la veverite, care isi gasesc adapost chiar in centrul metropolei daca exista niscai copaci batrani, rozatoarele, cel mai numeros grup de mamifere, colonizeaza masiv cetatile lumii. Si liliecii sunt prezente destul de obisnuite in metropole. Mai degraba discreta in Europa, unde traiesc doar specii nocturne de mici dimensiuni, aparitia lor este de-a dreptul galagioasa in Asia si Australia, unde stoluri de lilieci mari, numiti vulpi zburatoare, falfaie si chiraie asurzitor ziua-n amiaza mare, invadand parcurile si gradinile.



Chiar si erbivorele devin, pe alocuri, citadine, asa cum se intampla in California, unde muflonii americani (Ovis canadensis) coboara din munti pentru a paste iarba peluzelor bine ingrijite de la periferiile oraselor. Iar in Alaska, te poti trezi nas in nas cu un elan chiar si in Anchorage, oras cu 260.000 de locuitori. In ceea ce priveste maimutele, acestea sunt deja prea numeroase pe strazile unor orase asiatice. Ele fura mancare, sacaie trecatorii, le smulg posetele sau ochelarii si uneori ii musca.

Europa are si ea maimute: macacii din Gibraltar. Maimutele Macaca sylvanus traiesc preponderent in nordul Africii, dar o mica populatie vietuieste si pe continentul vecin, in punctul cel mai apropiat de Africa: Gibraltar. Nu se stie daca au fost aduse de om sau sunt ultimii descendenti ai unei stravechi populatii bastinase. Traiesc sus, pe stanca Gibraltar care domina orasul, si sunt vizitate de 7 milioane de turisti anual. Sunt hranite de personal specializat si supravegheate de veterinari, caci populatia este foarte mica "doar vreo 150 de exemplare", motiv pentru care orice epidemie le-ar putea fi fatala. Dar ce-i cu grija asta aproape maniacala? Ei bine, exista o profetie legendara care spune ca, atunci cand maimutele din Gibraltar vor disparea, englezii vor pierde acest punct strategic. Este de la sine inteles, deci, de ce supusii Coroanei britanice au grija de maimute ca de ochii din cap.



Mai nou, a fost pus in circulatie termenul de capcana ecologica. El desemneaza un mediu nou, in care animalele se instaleaza "cu entuziasm", dar acesta se dovedeste pana la urma daunator. Adesea, pentru animale, orasele devin asemenea capcane ecologice. Exemplu: studii recente, inca putine la numar, arata ca desi, pentru unele pasari, metropola pare un pamant al fagaduintei, oferind mancare si adapost din abundenta, de fapt lucrurile nu stau chiar asa.

In orase, pradatorii sunt mult mai frecventi, exista si multe alte amenintari directe, iar pesticidele folosite pentru combaterea diversilor daunatori reduc numarul de insecte- hrana puilor de pasari. Mortalitatea in randul acestora este mare, prin urmare specia n-a castigat nimic din colonizarea noului mediu in care vietuieste. Cercetarile ulterioare vor aduce amanunte. Vom sti atunci cine s-a adaptat cu adevarat si cine nu.

Asadar, relatia omului citadin cu animalele urbane e una complexa, chiar dificila. Paradigma lumii in schimbare este pe deplin ilustrata de acest nou "concubinaj". Iar pentru a putea fi gestionata eficient, schimbarea trebuie intai inteleasa. Un urias camp de cercetare, aproape virgin, se ofera savantilor, pentru studii viitoare.



FACTS

Orasul si cainii

Macar intr-o privinta cred ca vom fi cu totii de acord: cainii vagabonzi din orase sunt cu adevarat o problema. Daca de o epidemie de rabie am fost, pana acum, feriti, in schimb, medicii din Romania au constatat o crestere ingrijoratoare a numarului de cazuri de toxocaroza, o boala parazitara produsa de un limbric a carui gazda este in mod obisnuit cainele, dar care poate afecta si omul. Fecalele cainelui bolnav infesteaza solul cu oua de Toxocara canis, care pot ajunge in tubul digestiv al omului, transportate de mainile murdare. Evident, copiii sunt primele victime. Omul e o gazda anormala pentru acesti paraziti care, de aceea, nu evolueaza pana la forma adulta, ci raman in stadiul de larve. Acestea pot produce sindromul Larva migrans, o forma grava a toxocarozei, cu localizare viscerala sau oculara. Si nu e singura parazitoza transmisa de caini. Problema persista si tot noi va trebui sa-i gasim o rezolvare.



Pradator sau gunoier?

Rozatoarele or fi ele numeroase in orase, dar nici carnivorele nu sunt asa de rare precum s-ar crede. Jderi, dihori si nevastuici, vulpi si bursuci bantuie prin gradinile urbane ale Europei, iar ratonii (Procyon lotor) sunt deja aparitii obisnuite in multe orase din SUA, unde oamenii ii incurajeaza sa intre in curtile lor, oferindu-le mancare. Fata intunecata a fenomenului: ratonii sunt purtatori ai unor paraziti, printre care Baylisascaris procyonis, un limbric care poate produce la om o parazitoza grava. Au fost semnalate chiar cateva cazuri mortale.Incet-incet, si carnivorele mari se urnesc catre oras. In America de Nord, ursii negri (Ursus americanus) au ajuns sa intre cu tupeu in curtile oamenilor, carora municipalitatea le recomanda insistent sa-si cumpere tomberoane speciale ?anti-urs?, ca sa nu-i innadeasca pe mitosi la hrana. In orasul canadian Churchill, ursii polari (Ursus maritimus) apar cand si cand pe strazi, iar copiii sunt invatati la scoala cum sa evite intalnirile cu ei. Romania e lider european: ursii bruni care dau iama prin tomberoanele cartierului Racadau din Brasov arata limpede ce poate face orasul dintr-un animal. Ceea ce se intampla acolo e periculos si pentru oameni, si pentru ursi.



Buletin de Bucuresti

Bucurestiul este un oras de campie, asezat in inima Baraganului, toropit de veri prea calduroase si biciuit de ierni cu viscole si zapada. Orasul propriu-zis are o mare intindere si aduna laolalta drumuri, constructii, parcuri, gradini, terenuri sportive si de agrement, rauri ce-l traverseaza si formeaza un lant de lacuri si de iazuri ? toate acestea locuri preferate de pasarile care cuibaresc sau care tranziteaza Bucurestiul in migratie. Peste 160 de specii de pasari zboara, se hranesc si se inmultesc langa noi. Este un ecosistem antropic complex care, in decursul evolutiei, a inglobat si continua sa inghita si sa transforme ecosisteme sau parti din ecosistemele naturale, terestre si acvatice vecine, obligand vietuitoarele lor de drept sa capete ?buletin de Bucuresti?. Ocupati si grabiti, ignoram vrabiile, mierlele, porumbeii si pescarusii care ne intampina in fiecare zi a anului. Mai mult de 30 de specii sunt sedentare, adica sunt, ca si noi, rezidente in metropola. Vara, 76 de specii ne sunt oaspeti, iar in noptile lui mai, bucurestenii pot asculta cantecul privighetorii in Piata Victoriei. In iernile geroase, 21 de specii sunt oaspeti de iarna, iar primavara si toamna, 72 de specii zboara deasupra orasului.