Grasimile omega 3 si cancerul mamar

Cancerul mamar continue sa fie o boala de
temut: 1 din 8 femei sufera, la un moment-dat in cursul vietii, de
aceasta forma de cancer. Acest articol examineaza o interesanta legatura
intre cancerul de san si grasimile alimentare


Când mamele manânca aguride...


De când l-a pierdut, omul a fost muncit de dorul paradisului. Oriunde se
duce, încearca sa refaca acel mediu ideal, doar pentru a fi dezamagit
din nou si din nou de "spini si palamida"...


Exista totusi o perioada din viata noastra în care se spune ca traim aproape
ca în paradis: nu ne apasa nici o grija, nici macar cea a zilei de
mâine, toate cele necesare vietii ne sunt oferite gratis si de cea mai
buna calitate, nu platim taxe sau impozite, desi avem o locuinta de
invidiat, cu toate accesoriile necesare unei vieti lipsite de neplaceri,
suntem protejati chiar si de lovituri... Judecând dupa tipetele pe care
invariabil le scoatem atunci când aceasta etapa a vietii noastre se
încheie brusc, se pare ca chiar ne simtim ca în paradis. În conceptia
populara, acest „rai” intrauterin este atât de desavârsit, încât
chiar daca organismul mamei este în criza de calciu, de exemplu, fatul
va primi tot calciul de care are nevoie, chiar daca mama îsi va pierde
dintii...

Între rai si iad, prapastia nu e asa de mare...



Stim cu totii ca în lumea în care traim nu exista paradis. Nici macar
versiunea lui intrauterina nu este invulnerabila: dincolo de aparenta
siguranta, exista riscuri si boli care ameninta fatul, unele pe care
nici nu ni le imaginam.


Majoritatea femeilor însarcinate stiu ca alcoolul, fumatul sau folosirea
altor droguri primejduiesc sanatatea fatului. Însa prea putine mame
sunt constiente ca dieta lor are un impact puternic, pe termen lung,
asupra copilului lor, în asa masura încât poate chiar creste riscul
aparitiei unor boli grave dupa multi ani de la nastere. Cel putin
aceasta este concluzia la care au ajuns unii cercetatori care au
încercat sa identifice cauzele cancerului de sân.


Spre deosebire de majoritatea formelor de cancer, în care cel putin doua
treimi din cazuri pot fi atribuite în mod indubitabil unor practici
daunatoare din stilul de viata (fumat, consum de alcool, greseli
alimentare, sedentarism etc.), în cazul cancerului de sân lucrurile sunt
diferite. Desi se stie ca predispozitia ereditara, vârsta si alti
factori care nu pot fi influentati direct de deciziile noastre cauzeaza
doar 30% din aceste cancere, nimeni nu a reusit sa demonstreze cu
destula persuasiune care sunt factorii raspunzatori de celelalte 70
procente. Exceptie fac obezitatea, consumul de alcool si sedentarismul,
despre care însa se apreciaza ca ar putea sta la originea a cel mult 30%
din cancerele mamare.

Bomba cu explozie întârziata



Motivul pentru care identificarea cauzelor cancerului mamar este atât de
dificila pare a fi intervalul neobisnuit de lung dintre momentul
actiunii factorilor cancerigeni si aparitia bolii. Mai exact, s-a
observat ca expunerea fatului la concentratii excesive de estrogen poate
creste riscul de cancer mamar dupa nastere, în timpul vietii de adult.
Estrogenul este un hormon secretat de ovare si actioneaza ca mesager
chimic cu rol important în dezvoltarea glandelor mamare, uterului si
ovarelor. În cursul vietii intrauterine, glanda mamara pare a fi foarte
sensibila la actiunea acestui hormon.


Studii recente pe cobai au reusit sa ofere un model pentru ceea ce este
foarte probabil ca se întâmpla si la om. Cercetatorii au administrat o
dieta cu continut crescut de grasimi (în special grasimi de tip omega-6,
ca cele din uleiul de porumb sau floarea soarelui) unui numar de femele
de cobai însarcinate, pe tot parcursul sarcinii. Aceasta dieta a
provocat cresteri semnificative (peste 30%) ale concentratiei
estrogenilor la aceste animale, comparativ cu cele care aveau o dieta
normala. Excesul de estrogeni a determinat alterari importante ale
structurii glandelor mamare (cresterea densitatii celulare si scaderea
gradului de diferentiere – vezi explicatiile de mai jos), grabirea
debutului ciclului menstrual si dublarea riscului de aparitie a
cancerului mamar la puii de sex feminin ai acestor cobai.


Pentru a întelege mai bine ceea ce se întâmpla, trebuie sa stim ca
glanda mamara începe sa se formeze înca din timpul vietii intrauterine,
prin aparitia unui „mugur” care se dezvolta, se ramifica arborescent,
dând nastere ductelor si tubulilor – viitoarele structuri secretoare si
colectoare ale laptelui. Acesti tubuli au însa o structura primitiva si
se termina cu niste mase celulare nediferentiate – asa-numitii „muguri
terminali”, care urmeaza sa se maturizeze în etape ulterioare nasterii.
O a doua etapa importanta în dezvoltarea glandelor mamare este
pubertatea, când are loc atât cresterea volumului, cât si accentuarea
diferentierii structurilor glandulare. Sânii nu se maturizeaza însa
complet decât dupa ce femeia duce la termen o sarcina. Abia atunci toate
celulele imature (numite si stem) devin celule mature, producatoare de
lapte. Se crede ca celulele stem mamare sunt foarte sensibile la
actiunea substantelor cancerigene, motiv pentru care fetele si femeile
tinere, care nu au dus la capat o sarcina, au un motiv în plus sa evite
expunerea la compusii cancerigeni.


Toate aceste etape de dezvoltare a glandelor mamare se afla sub
influenta directa a hormonilor estrogeni, care trebuie sa se afle în
concentratii adecvate pentru ca procesul sa decurga normal. În etapa
intrauterina, când concentratia hormonilor estrogeni este prea mare,
apar anomalii ale „arborelui epitelial” mamar: numarul ramificatiilor
creste, dar gradul de diferentiere, de maturizare partiala a acestor
structuri scade. Cu alte cuvinte, excesul de estrogeni în viata
intrauterina favorizeaza aparitia unor glande mamare cu mai multe ducte
si tubuli, deci cu densitate celulara mai mare, dar mai primitive.
Tocmai acestea sunt structurile în care îsi au originea viitoarele
cancere mamare.

Cum stau lucrurile la om?



Capacitatea grasimilor alimentare de a influenta concentratia hormonilor
estrogeni este cunoscuta de mai mult timp si a fost atestata de mai
multe studii umane, care au aratat ca o reducere a consumului de grasimi
(sub 25% din totalul caloriilor consumate) produce o scadere a
nivelurilor serice de estradiol (o forma de estrogen) cu 7,4-23%.
Scaderea estradiolului a fost cu atât mai mare cu cât limitarea
consumului de grasimi a fost mai mare.


Desi transpunerea concluziilor studiilor pe animale la oameni trebuie
facuta cu multa prudenta, exista deja indicii care sprijina ipoteza ca
legatura cauzala dintre expunerea intrauterina la concentratii excesive
de estrogen si cresterea riscului de cancer mamar la progenitura este
valabila si la om. Iata câteva dintre ele:

• nou-nascutii de sex feminin care au greutate excesiva la nastere
  (peste 4 kg) au un risc mai mare de cancer mamar în cursul vietii
  adulte. Excesul ponderal la nastere se asociaza adesea cu un exces de
  estrogen în mediul intrauterin.
  
• fiicele mamelor care au suferit de hipertensiunea de sarcina
  (preeclampsie sau eclampsie) au un risc de cinci ori mai mic de cancer
  mamar. Acest efect nu se datoreaza, evident, tensiunii crescute, care
  uneori ameninta sarcina, ci concentratiilor scazute de estrogen
  caracteristice aceastei boli.
  
• riscul de cancer mamar este mai mare la gemenii dizigoti, care
  se pare ca se dezvolta într-un mediu intrauterin cu niveluri mai mari de
  estrogen, decât la femeile nascute din sarcini unice.
  
• expunerea intrauterina la concentratii crescute de estrogen
  pare a afecta riscul de cancer mamar la fiice si prin aparitia mai
  precoce a pubertatii, prelungind astfel intervalul total de expunere a
  glandei mamare la efectul estrogenilor.
  

Recomandari:



Întrucât majoritatea femeilor însarcinate din lumea civilizata consuma
cantitati excesive de grasimi, este probabil ca si nivelul estrogenilor
este mai crescut decât normal la multe dintre ele. Aceasta ar putea
creste riscul de cancer mamar la fiicele lor, la multi ani dupa nastere.
Daca reducerea consumului de grasimi este deja un obiectiv desirabil
pentru toti adultii, ea pare a fi un imperativ pentru toate femeile
însarcinate.


Tipul de grasime consumata pare a fi la fel de important. Producatorii
de alimente semipreparate adauga grasimi sau uleiuri vegetale la aproape
toate aceste produse, încarcându-le cu grasimi de tip omega-6, cum sunt
cele din uleiul de floarea soarelui, porumb, soia etc. Aceasta a condus
la modificarea raportului dintre acizii grasi omega-6 si omega-3 în
dieta noastra de la nivelul traditional de 1 sau 2 la 1, la 20-30 la 1).
Atât grasimile de tip omega-6 cât si omega-3 sunt grasimi
polinesaturate de care organismul nostru are nevoie, dar în cantitati
echilibrate.


Sursele cele mai bune de acizi grasi omega-3 sunt semintele
(si uleiul) de in, cerealele integrale, nucile
românesti, semintele de dovleac, zarzavaturile de culoare
verde si uleiul de rapita.


Recomandarea cea mai buna, îndeosebi pentru femeile însarcinate sau care
pot ramâne însarcinate, este sa reduca ingestia de grasimi de tip
omega-6 (pentru ca ele cresc concentratia de estrogeni) si sa consume
mai multe alimente care contin grasimi de tip omega-3.


În fine, adoptarea unei diete co continut redus de grasime, cresterea
consumului de fructe si legume, împreuna cu evitarea fumatului,
alcoolului si a consumului de carne scad riscul de cancer în general, si
de cancer mamar în special, fiind cea mai buna metoda de conservarea a
„paradisului intrauterin” pentru generatia urmatoare.