palavre
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» PSORIAZIS
Vin Oct 30, 2015 9:20 pm Scris de Admin

» Cele 7 rugi din „Tatal Nostru”
Mar Aug 27, 2013 7:35 pm Scris de Admin

» Chakrele si activarea lor Purificarea si Echilibrarea CHAKRELOR
Mar Aug 27, 2013 7:28 pm Scris de Admin

» VINDECATORI DIN MANASTIRI
Mar Aug 27, 2013 7:24 pm Scris de Admin

» Zece secrete ale longevitatii despre care nu va vorbeste medicul
Mar Aug 27, 2013 7:17 pm Scris de Admin

» METODE DE PURIFICARE A ORGANISMULUI si cateva leacuri de sezon
Mar Aug 27, 2013 7:15 pm Scris de Admin

» Cel mai ieftin remediu natural pentru cancer şi bolile infecţioase
Vin Noi 16, 2012 8:49 pm Scris de Admin

» Obezitate
Vin Oct 26, 2012 3:49 am Scris de Admin

» Orzul - o planta miraculoasa
Joi Sept 27, 2012 9:00 pm Scris de Admin

Forum
Join turbo's empire
STIRI, VEDETE, SANATATE, Top66 Statistici Intercer 2.0 - Mai aproape de cer
Conectare

Mi-am uitat parola

TRAFIC

Pastele sau Invierea Domnului, cea mai importanta sarbatoare crestina

In jos

Pastele sau Invierea Domnului, cea mai importanta sarbatoare crestina

Mesaj Scris de Admin la data de Dum Iul 11, 2010 1:58 pm

Pastele este cea mai veche si cea mai importanta sarbatoare crestina,
fiind celebrata inca din epoca apostolica. Sfantul Apostol Pavel a fost
primul care a raportat sarbatoarea Pessah, a evreilor, la Iisus
Christos si i-a indemnat pe crestini sa-l omagieze pe Mantuitor: „Iata
Christos, Pastele nostru, S-a jertfit pentru noi; sa praznuim, deci, nu
cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul rautatii si al viclesugului, ci
cu azimile curatiei si ale adevarului”
(I Corinteni V, 7-Cool.
Denumirea de Paste a fost aplicata la comemorarea Cinei celei
de Taina

Denumirea de Paste a fost initial aplicata de primii crestini la
comemorarea anuala a Cinei celei de Taina, care avea loc in seara de 13
Nisan (ziua a 13-a a lunii Nisan din calendarul evreiesc – prima luna
din an, conform Torah) si consta dintr-o masa rituala. Aceasta celebrare
se substituia vechii mese pascale evreiesti, care marca sarbatoarea
azimilor (painite din faina si apa, care se mananca numai la sarbatori).
In primele veacuri ale Crestinatatii, sarbatoarea s-a numit Pastele
Crucii si Pastele Invierii. Cu timpul, insa, intelesul cuvantului Paste
s-a restrans numai la sarbatoarea Invierii.
Data si modul sarbatoririi Pastelui
Celebrarea incepea dupa prima luna plina ce urma Echinoctiului de
primavara (21 martie). Acest sistem s-a pastrat pana in zilele noastre.
Indiferent cand este sarbatorit, Pastele este o zi in care crestinii
merg la biserica si respecta traditia. In crestinismul timpuriu, cei ce
se botezau in timpul slujbei de Pasti erau imbracati in alb. Ei purtau
aceste vesminte intreaga saptamana, ca pe un simbol al noii lor vieti.
Cei care fusesera deja botezati nu purtau haine albe, ci numai noi,
pentru a arata ca impartasesc noua viata a lui Christos. In acest fel ,
obiceiul de a purta haine noi a devenit o traditie de Pasti.
In timpul Evului Mediu, in Europa, cei care participau la liturghia
de Paste, faceau apoi o lunga procesiune. Aceasta era condusa de un
preot care ducea un crucifix sau o lumanare. Din acest obicei a evoluat
traditia Paradelor de Paste, existenta in Occident.
Serbarea Pastelui se prelungeste aproape o saptamana, in lacasurile
de cult avand loc zilnic Sfinta Liturghie. De la Paste si pina la
Rusalii erau interzise mataniile in biserici si posturile, ajunarile.
Ortodoxia a pastrat importanta teologica a misterului pascal din vechea
biserica crestina. Sarbatoarea Pastelui ramane centrul cultului ortodox,
fiind urmata de cea a nasterii Domnului. Nasterea cu trup si Invierea
ca Dumnezeu a lui Isus Hristos reprezinta cei doi poli ai dragostei
divine fata de oameni.
Mielul
Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina.
Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul VII, iar
din secolul IX, pe masa de Pasti a Papei mielul fript a devenit un fel
principal. In Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau
zahar.
Ouale rosii
In Egiptul antic si in Persia, prietenii faceau schimb de oua
colorate in ziua echinoctiului de primavara, inceputul noului an. Ouale
au fost intotdeauna un simbol al creatiei, fertilitatii si vietii noi.
Crestinii din Orientul Apropiat au adoptat acest obicei si oul de Paste a
devenit simbol religios, reprezentand momentul din care a inviat Isus.
Ouale sunt de obicei colorate in rosu, ca simbol al sangelui tuturor
oamenilor. In perioada medievala, ouale colorate erau oferite tuturor
servitorilor si copiilor, alaturi de alte daruri. Ouale de Pasti sunt un
simbol universal.
Pentru ca ouale nu puteau fi consumate in timpul postului, ele au
ajuns la loc de cinste pe masa, dupa Inviere. In traditia crestina, oul,
colorat si impodobit, este simbolul Mantuitorului, care paraseste
mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din
gaoace.
La inceput, ouale se vopseau cu plante in galben, culoarea soarelui,
si in rosu, culoarea discului solar la rasarit si apus. Ulterior, ouale
au fost decorate cu chipul lui Christos, cu figuri de ingeri, cu un
miel, cu motive astrale sau zoomorfe. Aceasta tehnica de infrumusetare
cu diferite motive este cunoscuta sub numele de incondeiere.
La tara, romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea
lor in apa (ouale proaspete cad la fund, cele vechi se ridica la
suprafata) si pregatesc uneltele de ornamentat. Cele mai vechi „condeie”
au fost lumanarea, cu al carui capat incins la foc se desenau pe ou
anumite semne, si pana de gasca, ce avea rolul cornului de ornat al
olarului. Oamenii topesc ceara de albine in care se adauga putin carbune
pisat, incondeiaza ouale cu motivele dorite si le pun apoi in vopsea
pentru colorarea fondului. Local, se folosesc metode noi de decorare,
mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara: oua pictate,
sapate sau decorate in relief, incondeiate cu frunze de plante,
impodobite cu margele etc.
In comunitatile traditionale, ciocnitul oualor se face dupa reguli
care difera de la o zona la alta, dar, oricum, respectarea lor este
obligatorie: cine are prima lovitura (de obicei, barbatul mai in
varsta), ce parti ale oualor sa fie lovite, ciocnitul sa fie „pe luate”,
„pe schimbate”, „pe vazute” sau „pe nevazute”. In unele locuri, cojile
oualor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor, viilor si
livezilor, se pastreaza pentru vraji sau descintece sau se pun in hrana
animalelor si pasarilor.
Noaptea Invierii este petrecuta in biserici
Pastele, cea mai mare sarbatoare crestina, a fost praznuit
intotdeauna ca o zi de bucurie, aceea a Invierii Domnului. Noaptea
Invierii este petrecuta in biserici, in priveghere si rugaciune, cantari
de bucurie si cu lumini multe, semne ale Mantuirii. Din aceasta noapte
si pana la Inaltare, crestinii se saluta cu „Christos a inviat!” si-si
raspund cu „Adevarat a inviat!”.
In trecut, pentru a celebra Mantuirea Domnului, autoritatile gratiau
prizonierii, eliberau sclavii, reduceau darile, faceau in general acte
de marinimie. La biserici se duceau ofrande: paine dulce (pasca),
branza, carne, mai ales de miel (reminiscenta a mielului pascal al
evreilor) si oua rosii, care aminteau de sangele lui Isus. Toate acestea
erau binecuvantate si apoi impartite saracilor, obicei pastrat pana in
contemporaneitate.
Iepurasul de Paste este un simbol pagan
Iepurasul de Paste este un simbol pagan, emblema a fertilitatii,
asociat de crestini cu aparitiile lui Isus dupa Inviere. Prima
mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania, pe la 1590.
In unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale
rosii in Joia Mare si pe cele colorate alt fel in noaptea dinaintea
Pastelui.
Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul, expresie a
puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma
aminteste de Invierea lui Iisus.
avatar
Admin
Admi
Admi

Mesaje : 898
Data de inscriere : 23/05/2010

http://palavre.expressforum.org

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum